13 cele mai răspândite mituri despre
alăptare și lactație
Când este vorba de alăptare, mai gravă decât lipsa de informație poate fi doar informația eronată. De-a lungul anilor, au luat naștere un șir de mituri despre de lactație și de posibilitatea femeilor de a alăpta, iar rezultatul acestor mituri sunt multe mame care renunță la acest minunat proces din cauza posedării unei informații greșite. Vă prezentăm 13 cele mai răspândite mituri despre alăptare, combătute de consultantul în alăptarea și co-fondatoarea „Mămica Alăptează” - Olga Gutium.
1. Sânul nu se mai întărește, înseamnă că am pierdut laptele
De la începutul alăptării, laptele se acumulează în
sân în surplus. Treptat însă lactația se stabilizează și sânul nu se mai
umple. Din acest moment laptele „vine” atunci când copilul suge, iar sânii nu
mai devin tari ca la început. Acesta nu e nicidecum un semnal de alarmă, ci înseamnă doar că s-a stabilizat lactația. Aceasta se poate întâmpla în jurul a 3-6
luni, dar nu e o regulă, în unele cazuri se întâmplă mai devreme, în altele
chiar și la 9 luni după naștere.
2. Copilul mănâncă mai des, înseamnă că nu se satură, deci
laptele e insuficient/ prea slab
Copilul cere sân nu
numai când îi este foame. Alăptarea pentru sugar
presupune mâncare, potolirea setei, comunicare cu mama, o metodă de-a și ușura
și alina o durere fie fizică, fie emoțională (stres, frică) și pur și simplu
satisface plăcerea bebelușului de apropiere fizică și emoțională cu mama.
Numărul sporit al alăptărilor zilnice nu este un indiciu al insuficienței de
lapte. Laptele matern nu este nici gras, nici slab, el e exact așa cum trebuie
să fie.
3. Copilul trebuie alăptat până la un an
Organizația Mondială
a Sănătății și UNICEF recomandă copiii să fie alăptați cel puțin doi ani.
Alăptarea copilului și după un an rămâne a fi un aport important pentru
imunitatea acestuia, dar și pentru confortul emoțional. Studiile au demonstrat
că, după un an, laptele devine asemănător colostrului după componența sa, deci
mult mai bogat în vitamine, imunoglobuline, anticorpi. Ținând cont de aceste
recomandări, fiecare mamă decide cât timp să își alăpteze copilul.
4. După șase luni laptele e apă
Calitatea laptelui nu
suferă schimbări nici după șase luni, nici mai târziu. Laptele este bun atât
timp cât alăptați copilul.
5. Ca să ai mult lapte trebuie să mănânci cât mai mult și cât mai gras
Procentul de grăsimeal laptelui matern nu depinde de cantitatea sau de calitatea (grăsimea) alimentele pe care le consumă mama, deci nu poate fi influențat prin intermediul modului de-a se alimenta a acesteia. Laptele matern este mereu atât de gras cât trebuie să fie, nu există lapte slab. Dacă mama se alimentează prost, din acest motiv va avea de suferit doar propriul ei corp din lipsa de nutrienți, vitamine și minerale, nu și calitatea laptelui care se va forma din rezervele acumulate de organismul matern. Pentru corpul unei mame ce alăptează producția de lapte este prioritară, iar necesitățile proprii sunt pe locul II.
6. Alăptarea doare
În unele cazuri
alăptarea poate fi dureroasă la început. De cele mai multe ori motivul
principal este atașarea incorectă la sân al sugarului. Odată cu atașarea
corectă, sânii se vor vindeca și, cu timpul, vor înceta să doară, asta în cazul
în care au fost răniți deja. Indiciul principal al atașării corecte este lipsa
durerii atunci când copilul suge, chiar dacă sânul este deja rănit. După ce
mama și copilul învață cum să facă în așa fel ca alăptarea să decurgă corect,
acest proces devine unul extrem de plăcut.
7. Dacă nu am lapte imediat după ce am născut, înseamnă că nici nu o să mai am
lapte
Îndată după naștere, nici o femeie nu are lapte, dar absolut toate femeile au colostrul. Acest prim lapte este în cantități mici, dar
e absolut suficient pentru un nou-născut. Volumul stomacului la un nou-născut
în prima zi e după naștere este de 5-7 ml, a treia zi de 22-27 ml, iar în a 7-a
zi de 45-60 ml.
8. Femeile cu sâni mici și cele cu mameloanele plate nu pot alăpta
Mărimea sânilor unei
femei, de fapt, reprezintă cantitatea de țesut adipos. Mărimea glandelor ce
produc laptele este la toate femeile aproximativ aceeași, indiferent de mărimea
sânilor. Ce ține de mameloanele plate,
în acest caz lactația se poate stabiliza ceva mai greu, dar cu puțin efort și
femeile cu mameloane plate reușesc să-și alăpteze copiii cu succes.
9. O femeie care alăptează nu poate rămâne însărcinată
Femeile care
alăptează pot rămâne însărcinate, chiar dacă ciclul menstrual încă nu a
revenit. Alăptarea nu este o metodă de contracepție.
10. Alăptarea modifică forma și mărimea sânului
Sânii suferă
schimbări încă din perioada sarcinii, în timpul alăptării acestea sunt
neconsiderabile. Dacă o femeie e predispusă genetic spre aceste modificări,
atunci ele vor avea loc, chiar dac ea nu va alăpta nici măcar o zi.
11. Stomacul bebelușului trebuie să se odihnească, de aceea noaptea el nu
trebuiește alăptat
Laptele matern se
digeră foarte repede, într-un interval de 20-40 de minute. Acesta conține
autofermenți și se autodigeră, astfel nu suprasolicită tractul
gastro-intestinal. Copilul trebuie alăptat ori de câte ori cere în zi și
noapte, altfel mama riscă să piardă laptele, iar copilul să ia puțin în
greutate.
12. Trebuie să le dăm apă bebelușilor
Laptele matern e și
mâncare și apă pentru bebeluș. Circa 87% acesta e alcătuit din apă. Tocmai din
acest motiv bebelușii alăptați la cerere nu au nevoie să bea apă în primele
șase luni de viață, adică până la începerea diversificării.
13. Femeile care alăptează trebuie să țină o dietă strictă
O mamă care
alăptează trebuie să mănânce sănătos. Aceasta nici nu trebuie să se limiteze
strict de la mâncare, dar nici să mănânce prea mult. La început, mamele trebuie
să fie atente cu alimentele care pot provoca alergii: lapte, miere, nuci,
citrice, ciocolată. Cu timpul, puteți să începeți să le introduceți în
alimentație, dar câte puțin, câte un sigur aliment și să urmăriți reacția
copilului. Dacă copilul face alergii sau are dureri de burtă de la un aliment
anume, atunci mama trebuie să evite o perioadă acest aliment.
Anastasia Popescu