Rodica Guranda - mama ce alăptează și a revenit la muncă după 3 săptămâni de la naștere
Rodica Guranda este cea de-a patra protagonistă a
proiectului fotografic „Sunt o mămică fericită și alăptez”. Alături de soțul său
Ion au trei copii, un băiețel pe nume Ion de 13 ani, o fetiță de 6 ani pe nume
Emilia și un bebeluș de 7 luni pe care îl cheamă Alexandru. Rodica nici nu
a ieșit în concediu prenatal, iar la serviciul a revenit la 3 săptămâni după
naștere. De micuțul Sandu are grijă tatăl său, iar mama toată ziua se împarte
între serviciul și revenirile acasă pentru a-și alăpta piciul.
Ce s-a
schimbat în viața voastră de când sunteți părinți?
Alexandru nu este primul nostru copil, de aceea viața
noastră nu s-a schimbat prea mult. Poate doar am pierdut puțin din timpul liber și nu
neapărat în sensu negativ. Înainte aveam timp pentru noutăți urâte spre exemplu,
acum însă îl folosim pentru a ne juca și distra împreună cu copiii.
Cum se
implică tatăl în viața și rutina copilului?
Tatăl nostru este și Mamă și Tată (râde). El are grijă de
bebelușul nostru, iar eu am revenit la serviciu. El le face pe toate.
V-ați
ciocnit de prejudecăți și stereotipuri din cauză că tatăl îngrijește copilul și
nu mama?
Ne-am ciocnit și nu o dată. Dar nouă nu ne pasă.
Important că familia noastră este împlinită și fericită, restul nu contează.
Noi din start am fost contra unei bone, de aceea am decis că tatăl va avea grijă de
bebe pentru că este părintele lui și nimeni nu îi poate fi mai aproape decât
mama și tatăl.
Cum a
acceptat soțul să renunțe la serviciu și să stea acasă cu bebe?
A acceptat din prima, fără ezitări. A fost o decizie
comună, una de care nu regretăm.
Cum
reușiți să îmbinați serviciul cu alăptarea?
De profesie sunt notar public și am revenit la serviciu la
3 săptămâni de la naștere. Alexandru s-a născut în perioada sărbătorilor de
iarnă și eu îndată după ele am revenit la muncă. Nici concediu prenatal nu
mi-am luat. Am lucrat și în primele trei săptămâni, însă doar câteva ore pe zi. Prima
perioadă lăsam lapte stors acasă, iar tatăl îl oferea lui Sandu, dar și la
amiază veneam pentru ca să-l alăptez. Acum că deja piciul nostru e mai mărișor
și am început pe deplin diversificarea, e mai simplu. Îl alăptez dimineața,
revin la amiază acasă și deja seara și noaptea întreagă are parte de pieptul
mamei cât își dorește. Marele meu avantaj este că serviciul îmi este foarte
aproape de casă.
Ați
întâlnit dificultăți în procesul alăptării? Cum le-ați depășit?
Dificultăți au existat. Spre deosebire de atunci când am mai alăptat,
am avut parte și de lactostaze, și dispariția laptelui, dar cu răbdare am depășit
perioada. M-au ajutat foarte mult și
consultanții în alăptare cărora le mulțumesc enorm și din tot sufletul.
De ce
alăptați?
Alăptez pentru că laptele matern nu poate fi înlocuit cu nimic, pentru că laptele matern este o părticică din
mine oferită copilului meu, pentru că nu
pot descrie plăcerea pe care o primesc în timpul alăptării.
Ce
înseamnă pentru tine Mămica Alăptează?
Un proiect care poate ajuta sute sau chiar mii de mămici
pentru a oferi ceea ce poate oferi doar o mama.
Anastasia Popescu
