Mituri despre alăptarea copiilor născuți înainte de termen
 |
| foto: pinterest.com |
Există o serie de mituri care împiedică sau face mai dificilă alăptarea copiilor prematuri. Pediatru canadian Jack Newman, care este cunoscut drept un mare susținător și cunoscător al alăptării, dezminte o parte din ele în cartea pe care a scris-o - „Ghidul pentru alăptare al doctorului Jack Newman”. Iată care sunt cele mai răspândite neadevăruri legate de alăptarea copiilor născuți înainte de termen:
MIT: Nou-născuții prematuri nu pot fi alăptați exclusiv.
ADEVĂR: Bineînțeles că pot. Este posibil ca un copil foarte prematur să u poată suge corect la îneput, dar poate fi hrănit cu laptele mamei sale până va fi pregătit de alăptare - și este pregătit mult mai repede decât cred mulți neonatologi. Cu sprijin adecvat și multe încurajări, mama poate produce suficient lapte și îl poate alăpta curând. Din păcate cele mai multe unități de terapie intensivă neonatală nu asigură acest sprijin.
MIT: Toți copiii născuți prematur trebuiesc hrăniți cu lapte matern „fortificat”
ADEVĂR: Poate doar cei mai prematuri dintre prematuri, cei care nu ar supraviețui în trecut și pentru cei care încă nu a fost conceput lapte matern, au nevoie ca laptele mamei să fie „fortificat”. Totuși în unele locuri copiii născui înainte de vârsta gestațională de 37 de săptămâni primesc lapte matern „fortificat” dacă au acest noroc. Cei mai puțini norocoși primesc doar lapte praf. Unii copiii primesc chiar lapte matern fortificat chiar după ce părăsesc spitalul. Însă când copilul este suficient de mare și de sănătos încât să fie externat, se poate cu siguranță descurca și cu lapte matern simplu. Multe mame nu își dau seama că „fortificatorul” pentru lapte matern este făcut din lapte de vacă. Nu există nici un motiv, de fapt, pentru care acesta nu poate fi preparat din lapte matern.
MIT: Copiii născuți prematur trebuie să fie puși la incubator.
ADEVĂR: Datele sunt clare. Prematurii se descurcă de obicei mai bine fără incubator, dacă beneficiază de îngrijire de tip cangur, în care nou-născutul este în contact piele la piele cu mama. Copilul este de obicei mai stabil din punct de vedere respirator, al funcției cardiace, tensiunii arteriale, al glicemiei și al temperaturii, când este în contact piele la piele cu mama, decât atunci când este lăsat în incubator. Mama produce mai mult lapte, iar nou-născutul poate fi alăptat mai de timpuriu și mai eficient.
MIT: Copiii născuți prematur nu pot fi alăptați înainte să împlinească vârsta gestațională de 34 de săptămâni.
ADEVĂR: Nu este adevărat. În unele colțuri ale lumii, cum este Peninsula Scandinavică, nou-născuții încep să fie alăptați de la vârsta gestațională de 2 de săptămâni. În Suedia, de exemplu, copiii sunt deja alăptați exclusiv când ajung la vârsta gestațională de 34 de săptămâni, înainte ca cei din America de Nord, măcar să permită „inițierea” alăptării.
MIT: Alăptarea este obositoare, în special pentru copiii prematuri, mult mai obositoare decât hrănirea cu biberonul.
ADEVĂR: Această falsă percepție vine din faptu că prea des și prea mulți nu înțeleg cum funcționează alăptarea. Cercetările au arătat că alăptarea este mai puțin stresantă și mai puțin obositoare decât hrănirea cu biberonul pentru copiii născuți prematur. De multe ori în special în cazul copiilor foarte prematuri sau bolnavi atitudinea generală este că „avem de-a face aici cu chestiuni de viață și moarte. Bucurați-vă că acest copil trăiește. Alăptarea este de o importanță minoră în ordinea prioritășilor.” Însă doctorii pot face tot posibilul să salveze viața copilului fără ca, totuși, să saboteze alăptarea. Dacă există voință.
MIT: La prematuri nu există confuzia mamelonului (/refuzul sânului)
ADEVĂR: La orice termen de gestație nu s-ar naște copiii, boberonul prezintă risc de confuzie a sânului. Mamelor li se spune destul de frecvent că la prematuri nu există confuzia mamelonului, adică atunci când copilul preferă tetina în locul mamelonului. Evident că nu este adevărat. Biberonul nu este necesar, iar dacă bebelușul are nevoie de completare, aceasta poate fi oferită printr-un sistem de suplimentare la sân, cănuță, linguriță, seringă fără ac.
De ce au nevoie prematurii de lapte matern ( și de alăptare, care nu este același lucru)?
Nu este nici un dubiu că laptele matern este cel mai bun, nu doar pentru copiii născuți la termen, dar și pentru cei născuți prematur.
1. Laptele matern protejează împotriva infecțiilor. Acest lucru este crucial pentru un nou-născut foarte micaflat la o unitate de terapie intensivă unde infecțiile se pot răspândi rapid.
2. Laptele matern conține factori de creștere care ajută la hrănirea și dezvoltarea corpului copilului, inclusiv factori de creștere epidermică ce ajută la formarea intestinului.
3. Laptele matern variază în conformitate cu vâsta sarcinii. Acesta conține tot ce este necesar pentru copil la vârsta pe care o are.
4. În plus, față de îngrijirea de tip cangur, alăptarea este o altă modalitateprin care mama participă la îngrijirea copilului său. Nimin nu este la fel de bun pentru nou-născuți ca laptele extras al mamei, care trebuie să știe ce lucru important și valoros face pentru copilul său. Laptele matern este cel mai bun medicament, corpul ei este habitatul ideal.
! Atașarea unui prematur la sân nu este deloc diferită de atașarea unui copil născut la termen. Dacă există contact piele la piele cu mama, aceasta va observa interesul copilului și nu va trebui să aștepte pentru a-l hrăni.
Sursa: „Ghidul pentru alăptare al doctorului Jack NEWMAN”.
