Somnul bebeșușilor și dormitul împreună cu mama
 |
| foto: pinterest.com |
Doctorul
James J. McKenna este profesor de antropologie și directorul
Laboratorului de Somn Mamă-Copil (Mother-Baby Behavioral Sleep Laboratory) de la Universitatea din Notre Dame. El este un
expert de renume mondial în domeniul somnului la copii. Acesta vorbește în
interviul de mai jos despre somnul somnulu bebelușilor și despre co-sleeping.
Care sunt beneficiile
co-sleeping-ului?
Un
copil uman nou-născut este cel mai vulnerabil, dependent de contact, cu o
dezvoltare mai lentă şi cel mai dependent mamifer primat dintre toate, în mare
măsură pentru că oamenii se nasc neurologic precoce, în comparație cu alte
mamifere primate. Pentru ca un copil uman să treacă în siguranță prin
intermediul ieșirii pelviene mici a mamei sale, copilul trebuie să se nască cu
creierul de numai 25% din volumul cerebral pe care îl va avea la maturitate. Acest lucru înseamnă că sistemele sale
fiziologice nu sunt capabile să funcționeze optim fără contact cu corpul mamei,
care continuă să regleze copilul aproape cum a făcut-o în timpul sarcinii.
Contactul fizic le schimbă și influențează
pozitiv sugarilor respirația, temperatura corpului, rata de creștere, tensiunea
arterială, nivelul de stres şi dezvoltarea în sine. Cu alte cuvinte, corpul mamei este singurul mediul la care copilul uman
este adaptat. După cum a spus Dr. Winnecott,
celebrul psiholog pentru copii, "Nu există așa concept de nou-născut,
există doar nou-născutul si încă cineva."
Mediul
singuratic de somn reprezintă o criză neurobiologică pentru nou-născutul uman,
deoarece somnul separat nu-i satisface bebelușului nevoile fundamentale.
Firește, dormitul de sine stătător într-o cameră şi nealăptarea sunt acum
recunoscute ca factori aparte de risc pentru SMSS (Sindromul Morții Subite la
Sugari).
Când
s-a născut fiul meu, am descoperit că puteam influența respirația lui prin
schimbarea vitezei mele de respirație, ca și cum ne-am fi sincronizat unul cu
celălalt. Cercetarea mea ulterior a confirmat că respirația mamei și a
copilului sunt reglementate de prezența unuia față de celălalt — sunetele de
inspirare și expirare, ridicarea şi coborârea pieptului, dioxidul de carbon
expirat de unul și inhalat de celălalt accelerând respirația următoare! Am
susținut în articole științifice că acesta este încă un semnal pentru a
reaminti bebelușilor să respire, un sistem de siguranță necesar pentru a evita
fluctuațiile interne de respirație ale copilului.
Am
studiat efectele fiziologice negative ale separării materne pe termen scurt la
puii de maimuță — efecte precum ar fi ritmul cardiac, respirația, temperatura
corpului, vulnerabilitatea la viruși, nivelurile de cortizol, digestia și
creșterea în sine. Cum ar putea fi surprins că cel mai imatur primat dintre
toate — oamenii — sunt și mai sensibili la toate semnalele senzoriale? Luatul în brațe, purtatul și dormitul
împreună cu copilul nu sunt doar o idee socială drăguță, dar de asemenea și o
contribuție importantă pentru bunăstarea lor.
Este
important să ne amintim că în timp ce co-sleeping-ul dintre mamă-copil a
evoluat, paturile și lenjeriile de pat moderne - nu. E nevoie să luăm măsurile
de precauție necesare. Totuși partajarea aceluiași pat poate fi protectivă atunci când este corelat cu
alăptarea. Acum știm că multe mame care alăptează aleg co-sleeping-ul tocmai
pentru că ele să poată dormi mai mult, să gestioneze suplinirile de lapte
matern mai bine şi să se apropie mai intens de copiii lor.
Atunci
când are loc în condiții de siguranță, partajarea patului face mamele (şi
tații!) si bebelușii fericiți şi are efecte pozitive asupra dezvoltării și
creșterii copiilor. Cu siguranță, mamele nu ar trebui să fi stigmatizate sau
considerate iresponsabile pentru că dorm în același pat cu copilul. De fapt,
90% din toate ființele umane dorm cu copiii lor într-o formă sau alta!
În calitate de expert în somnul
sugarilor, ce sfaturi ați da proaspeților părinți pentru a-și ajuta copilul (şi
pe ei înșiși) să doarmă mai bine?
Faceți
ceea ce funcționează pentru familia voastră şi aveți încredere în voi căci vă
cunoașteți copilul mai bine decât orice autoritate externă. Voi petreceți cel
mai mult timp cu copilul, iar fiecare copil este diferit. Sugarii, copiii şi
părinții lor interacționează în moduri diferite.
Atunci
când este vorba de regimul de somn, multe familii dezvoltă şi manifestă noțiuni
flexibile despre locul unde ar trebui să doarmă copilul lor. Părinții cu idei
mai puțin rigide despre cum și unde ar trebui să doarmă copiii lor sunt, în
general, mult mai fericiți şi mult mai puțin probabil să fie dezamăgiți când
copiii lor nu ating performanța modului în care „ar trebui să” o facă — adică
să doarmă toată noaptea.
Mai
presus de orice altceva, țineți minte că bebelușii nu au o ordine a zilei; ei nu încearcă să facă să vă fie greu sau
să vă manipuleze. Cu un creier atât de mic și nedezvoltat, ei sunt la fel de
limitați de genele lor încât nici un om nu va obține vreodată oricât de puțin
control asupra comportamentului lor. În primele șase - șapte luni de viață,
bebelușii nu au „dorințe”, ci numai „nevoi”. Țineți minte că bebelușii sunt în
mare măsură „victime” ale comportamentului lor, așa cum ați putea fi și voi.
Cheia
pentru satisfacerea părinților nu este să accepte ce spun alții despre ceea ce
trebuie sa facă. Mai degrabă, să apeleze la soluțiile care cred ei că
funcționează. Să încerce să nu judece somnul copilului lor. A nu se confunda
somnul bun din punct de vedere medical cu unul bun din perspectivă „morală” —
ideea că „bebelușii normali” dorm toată noaptea. Cea mai rea invenție culturală
pentru toți părinții a fost noțiunea de „copil normal”.
Sursa: www.huffingtonpost.com
