Alăptarea în caz de infecție intestinală sau intoxicație alimentară

Consultanții în alăptare se confruntă adesea cu întrebarea mamelor care alăptează: se poate continua alăptarea în caz de intoxicație alimentară, infecție virală sau bacteriană? Este sigur pentru copil? Se pot transmite prin laptele matern toxinele din organismul mamei?

Pentru a clarifica definitiv acest subiect și a oferi mamelor care alăptează informații corecte și de încredere, am apelat la medicul infecționist Lidia Plăcintă, asistent universitar la Catedra de Boli Infecțioase a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „T. Ciorbă”.

Dacă este vorba despre o intoxicație alimentară (cu excepția cazurilor de intoxicație cu ciuperci)

Nu există nicio restricție privind alăptarea.

Mama trebuie să respecte regulile de igienă, să urmeze recomandările medicului (majoritatea medicamentelor moderne, utilizate frecvent, sunt compatibile cu alăptarea) și să continue să alăpteze.

În această perioadă este important de reținut că laptele matern conține anticorpi protectori, iar riscul ca bebelușul să se îmbolnăvească este practic nul, atâta timp cât mama respectă regulile de igienă.

În cazurile obișnuite de intoxicație alimentară este afectat în principal sistemul digestiv al mamei, iar pătrunderea toxinelor sau a bacteriilor în laptele matern este foarte puțin probabilă.

Igiena – esențială pentru protejarea copilului

Cel mai mare pericol îl reprezintă mâinile sau alte părți ale corpului pe care pot ajunge bacteriile care au provocat intoxicația.
Prin urmare, primul lucru pe care trebuie să îl facă mama este să respecte cu strictețe regulile de igienă personală: să folosească temporar veselă individuală și să se spele pe mâini temeinic, mai ales după utilizarea toaletei.

Dacă starea se agravează (vărsături repetate și necontrolate, febră înaltă, semne de deshidratare, pierderea cunoștinței), este foarte important să fie chemată asistența medicală de urgență.

Opinia medicului infecționist Lidia Plăcintă:

„Pe baza cercetărilor și protocoalelor medicale internaționale actuale, se poate afirma cu certitudine că nici intoxicația alimentară, nici infecțiile enterovirale nu reprezintă o contraindicație pentru alăptare.

Mecanismul principal de transmitere al acestor agenți patogeni este cel fecal-oral, iar principalele căi de transmitere sunt apa și alimentele contaminate. Virusul este eliminat cel mai intens în primele zile ale bolii.

Contaminarea se poate produce și prin scăldat în ape infectate cu enterovirusuri sau prin contact cu mâini și jucării murdare. În faza acută a bolii, virusul poate fi prezent și în secrețiile nazofaringiene, ceea ce face posibilă și transmiterea aeriană.

Există dovezi că, chiar și în cazurile de holeră sau salmoneloză, alăptarea trebuie continuată, deoarece laptele matern nu reprezintă o cale de infectare — dimpotrivă, el protejează copilul împotriva contaminării.

Laptele matern conține o cantitate mare de imunoglobulină A (IgA) – anticorpi esențiali pentru protecția mucoaselor organismului. Ei constituie o barieră eficientă împotriva pătrunderii agenților patogeni, în special a virusurilor.

În mod natural, în timpul intoxicației alimentare sau al unei infecții virale, organismul mamei suferă de pe urma intoxicației, însă toxinele care ajung în sângele mamei, și implicit în lapte, nu pot provoca boală sau disconfort copilului.

Multe infecții intestinale nici măcar nu pătrund în sânge, ceea ce înseamnă că nu există risc de transmitere prin laptele matern.

Prin urmare, alăptarea nu transmite infecția, virusurile sau toxinele, ci dimpotrivă — contribuie la protejarea organismului bebelușului.”

Olga Gutium,
cofondatoarea „Mămica Alăptează”, consultant principal în alăptare și psiholog perinatal